Avioanele multirol achizitionate fără licitaţie

Titlu: Avioanele multirol, „târguite“ fără licitaţie (http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/827557/Avioanele-multirol-targuite-fara-licitatie)
Sursa: Pagina de web a ziarului Evenimentul Zilei (www.evz.ro)
Autor: Oana Dobre
Data: 8 Noiembrie, 2008

Citat :

OFICIAL. Teodor Meleşcanu anunţă: nu se licitează cele 3,5 miliarde de euro pentru modernizarea flotei de avioane a Armatei.

România va renunţa la procedura de licitaţie în cea mai mare achiziţie făcută de Armată după decembrie 1989 - cumpărarea avioanelor multirol. Într-un interviu acordat EVZ, ministrul apărării, Teodor Meleşcanu, confirmă oficial preferinţa autorităţilor de la Bucureşti pentru o procedură alternativă, însă mai puţin transparentă: dialogul competitiv cu cei cinci ofertanţi de avioane.

de mare efect.... poate cumparam mig-21 lancer.
totusi, din cate stiu eu, prcedurile oficiale romanesti de licitatie publica presupun ca daca dupa un numar de licitatii pentru un subiect, daca nu s-a declarat nici un castigator, licitatia inceteaza si se fac negocieri si discutii directe cu furnizorii... chiar si cei neinscrisi in licitatie.

poate cineva sa confirme povestea?

Tăriceanu mută la F16

Sursa: Evenimentul Zilei
Autor:Oana Dobre
Data: 10.11.2008

Citat :

Într-un memorandum secret, premierul a aprobat doar două variante de aeronave multirol valabile pentru România: F16 şi Gripen.

Cu toate că negocierile oficiale nici măcar nu au început, premierul Tăriceanu a aprobat deja lista scurtă a avioanelor multirol care ar putea fi achiziţionate de România. La sfârşitul lunii septembrie, primul-ministru a aprobat un memorandum secret, care împarte „note“ fiecărui tip de avion multirol înscris în cursa pentru contractul de 3,5 miliarde de euro.

Guvernul are deja preferinţe oficiale în pri vinţa avionului multirol, chiar dacă negocierile cu cei cinci ofertanţi nici măcar nu au început. Un memorandum întocmit de Ministerul Apărării la sfârşitul anului 2007 şi aprobat de premierul Tăriceanu pe 22 septembrie 2008 demonstrează că, de fapt, nu există decât doi producători de avioane care sunt luaţi serios în calcul pentru a primi cele 3,5 miliarde de euro care vor fi investiţi de statul român pentru acest program: Lockheed Martin (fabricantul lui F35 JSF şi F16) şi suedezii de la SAAB (care produc JAS 39 Gripen).

Ceilalţi trei ofertanţi care şi-au anun ţat intenţia de a livra avioane mu ltirol României - EADS (producătorul lui Eurofighter Typhoon), Boeing (F18) şi Dassault (Typhoon) pri mesc în memorandumul guvernamental şanse mult mai mici de a-şi adjudeca megacontractul, dat fiind că avioanele lor sunt notate mai slab în comparaţie cu F16 şi JAS 39 Gripen.

Până în acest moment, guvernul nu a anunţat oficial nici măcar procedura prin care se va de rula achiziţia. Într-un interviu pu blicat sâmbătă de EVZ, ministrul apărării, Teodor Meleşcanu, a anunţat însă că executivul nu doreşte să organizeze o licitaţie, ci preferă dialogul competitiv cu cei cinci producători.

Lockheed Martin, „premiantul“ memorandumului

Memorandumul aprobat de Călin Popescu-Tăriceanu se deschide cu analiza fiecărui avion în parte. Primele analizate, produsele EADS şi Dassault: „Avioanele Eurofighter şi Rafale, deşi sunt performante, sunt scumpe din punctul de vedere al valorii achiziţiei, cât şi al operării şi mentenanţei. Aceste avioane prezintă anumite ca racteristici specifice generaţiei a 5-a“. Multirolul ofertat de Boeing pri meşte şi el plusuri şi minusuri: „Aeronava F18 E/F se plasează bine în ierarhie atât sub aspectul performanţelor, cât şi sub aspectul eficienţei: este modernă din punctul de vedere al echipării şi al capacităţilor ridicate de înar mare, care permit îndeplinirea mi siu nilor specifice avioanelor multi rol. Acest tip de aeronavă are o arie de răspândire relativ restrânsă şi preţ de achiziţie mare“.

Când vine însă vorba despre pro dusele Lockheed Martin şi SAAB, memorandumul conţine nu mai cuvinte de laudă: „Aeronavele F16 C/D şi JAS 39 Gripen au cel mai bun raport cost/performanţe şi presupun costuri de achiziţie medii. Ambele avioane sunt mo derne, bine echipate şi înarmate, din generaţia a 4-a, F16 C/D având un avantaj im por tant din punctul de vedere al eficienţei dovedite în condiţiile teatrelor de operaţiuni actuale precum şi al interoperabilităţii“. „Premiantul“ analizei este totuşi F35, produs tot de Lockheed Martin: „Aeronavele F35 JSF au cel mai bun potenţial general estimat, fiind cele mai performante din punct de vedere tehnic şi operaţional. Costurile de ope rare şi mentenanţă sunt estimate a fi cu aproximativ 30% mai mici decât în cazul avionului F16“.

Soluţiile provizorii până la „perla“ F35

Avionul F35 JSF nu există încă pe piaţă, urmând a fi disponibil abia din 2020. În mediile militare, F35 este privit ca un fel de „perlă“ a aviaţiei, fiind primul avion de generaţia a cincea. Memorandumul aprobat de Tăriceanu îl declară, de altfel, opţiunea numărul 1 pentru Ro mânia, într-un paragraf al cărui conţinut lasă să se înţeleagă faptul că executivul a luat deja o hotărâre strategică şi politică, în urma unor discuţii cu partenerii americani: „Con form articolului 5 din Ho tărârea nr. S-147 din 30.10.2007 a CSAT, MAp a elaborat şi pre zintă pentru aprobare varianta fi nală privind achiziţionarea avi oa nelor multi rol, astfel: Achiziţionarea avioanelor multi rol din generaţia a 5-a, de tip F35 JSF. România a fost no tificată că ar putea fi eligibilă pentru cum pă ra rea avionului F35 JSF în anul 2016, cu intrarea iniţială în serviciu în anul 2020, conform scri sorii nr. 110 din 12.09.2007, adresată primului-ministru al României de ambasadorul SUA la Bucureşti“.

În final, memorandumul anunţă şi soluţia de „acoperire“ a intervalului 2010-2020, în care nu există decât două variante: „a. achiziţionarea avioanelor F16 (noi şi/ sau în serviciu) printr-un acord între Guvernul României şi Guvernul SUA, în cadrul programului de asis tenţă de securitate FMS (Foreign Military Sales); b. achiziţio narea avioanelor JAS 39 Gripen“.

MAp: „Astfel de evaluări se fac periodic“

Purtătorul de cuvânt al MAp, Andreea Dumitru, a comentat memorandumul propus de Teodor Meleşcanu şi aprobat de premier, afir mând că „astfel de evaluări se fac periodic de către specialiştii Mi ni sterului Apărării. Varianta finală în ceea ce priveşte achiziţio narea avionului multirol va fi aceea susţinută de domnul ministru Meleşcanu - cea a dialogului competitiv în care toţi cei 5 pro ducători de astfel de echipamente militare să aibă şanse egale“.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru, a declarat, la rândul său, că „poziţia exprimată de MAp este corectă.“ „În plus, precizez că a fost înfiinţată o comisie complexă, interministerială, la ni vel de secretar de stat, formată din specialişti ai MAp, eco no mişti, finanţişti, reprezentanţi ai Cancelariei primului-ministru şi ai Agenţiei de offset, care să analizeze derularea procesului de achiziţie în toată complexitatea lui.“

"Varianta finală în ceea ce priveşte achiziţionarea avionului multirol va fi aceea susţinută de domnul ministru Meleşcanu - cea a dialogului competitiv în care toţi cei 5 producători de astfel de echipamente militare să aibă şanse egale.", Andreea Dumitru, purtător de cuvânt al MAp

OFICIAL

Meleşcanu: „Nu am nicio preferinţă“

În interviul publicat sâmbătă de EVZ, ministrul Teodor Meleşcanu (foto) susţine că autorităţile de la Bucureşti sunt, în acest moment, imparţiale faţă de toţi cei cinci producători.

„Nu am nicio preferinţă. Vreau însă un avion care să mă facă sigur că voi putea dormi liniştit noaptea că procedurile de achiziţie vor fi transparente şi competitive, şi mai ales fără teama că mă voi uita într-o zi la televizor şi să văd căzând un pilot din cauza unor defecţiuni tehnice.“

Întrebat despre poziţiile făcute publice de oficiali ai ministerului, Meleşcanu a răspuns că „fiecare dintre noi are propriile preferinţe, dar nu au absolut nicio valoare câtă vreme nu avem o decizie guver namentală“.

Ministrul a explicat că decizia de a derula achiziţia prin dialog competitiv în loc de licitaţie este motivată astfel: „Atunci când licitezi, factorul determinant este preţul. Noi avem posibilitatea ca orice achiziţie să fie însoţită şi de un contract de offset care obligă pe cei care produc ca 80% dintre costurile programului să se întoarcă în România sub formă de offset - donaţii, credite, localizare a producţiei“.