In perioada 27Aug-3Sept 2008 am fost in Corfu pt a-mi petrece vacanta de vara. Dupa multe cautari legate de aeroport (LGKR/CFU) am
aflat ca acolo se poate face spotting in nestire (fara jandarmi care sa te alerge…stiti povestea…) motiv pt care m-am echipat
corespunzator. Spre surprinderea mea hotelul unde am fost cazat era in apropierea culuarului de aterizare si vedeam cam 1 avion la
fiecare 15 min. Daca ma holbam mai bine puteam sa vad si avioanele la decoalre. Dupa terminarea concediului am constatat ca an facut
peste 300 poze exclusiv cu spotting. Mai jos sunt cateva dintre cele mai reusite poze si cateva vorbe despre ele...
Am ajuns pe BBU, pe la ora 5.00am, am facut check-in-ul care a decurs ok iar dupa 2 ore de stat in sala de asteptare care mi s-a parut
in ultimu hal ne-am imbarcat. Vroiam sa bag niste poze dar din cauza paranoicilor de la securitate am lasat-o balta, insa mi-a propus
sa bag poze cand o sa ma urc in autobuzul care ne va duce la avion.
Pe apron se vedeau 3 avioane de la BlueAir. 2 aveau skinul clasic iar ceva mai departe de ele se vedea „Bianca” YR-BIA, B737-800. In
gandul meu tot speram sa plecam cu 738 si sa nu am „norocul” sa prind celelate harburi. Dupa ce primele 2 blue air au plecat in Franta
si Germania, doar YR-BIA a mai ramas pe apron; era clar ca v-oi merge cu el
In timp ce asteptam sa urc in avion, unui tip din spatele meu i se tine morala ca nu are voie sa pozeze pe aeroport…
Dupa imbarcare am fost surprins sa vad cat de calama era lumea; aproape o liniste inmormatala in comparatie cu agitatia care a fost
cand am revenit in tara. Am avut locuri la geam 12F iar prietena mea 12E. Per ansamblu avionul arata destul de bine. Era destul de bine
intretinut. Singuru lucru care m-a deranjat a fost brosura cu procedurile de salvare de la Ryanair care era lipita pe partea din spate
scaunului din fata (…puteau si ei sa bage un cu BlueAir) si o guma de mestecat indesata in covorul din dreptul scaunului meu care ma
tot sacaia ca-mi ramanea talpa lipita in ea. Dupa ce avionul a pornit spre rwy7 am bagat poze pe apron
Zborul a fost foate placut; doarla 3-4 min dupa decolare am prins ceva turbulente. Durata zborului a fost de 120 min si am mers la
10000m
La Kerkyra am aterizate cu 10 min intarziere; ora 9:30 local. Soare cat se poate iar dispozitia ff buna. Dupa ce am parasit aeroportul
ne-am suit in autobuzele ce urmau sa ne duca spre hotel. Am fost surprins sa aflu ca rwy17 este inchis de fiecare data cand decoleaza
un jet, tocmai pt a se evita aruncarea autovehiculelor care trec pe drumul din dreptul pistei. Cum in fata autocarului s-a bagat o
masina de politie pe rol de bariera am avut destul timp sa fac cateva poze de ansamblu cu CFU
[/url]
De la aeroport am facut 20 min pana la hotel. Entuziasmul a fost si mai mare cand am realizat ca avioanele trec exact prin fata
hotelului, cam la 300m de plaja. Mai jos sunt o parte din avioanele ce le-am prins la decolare si aterizare. Referitor la acest lucru,
aterizarile se faceau de pe rwy35 iar decolarile de pe rwy17 deci spre golf si niciodata spre oras (Kerkyra).
Dimineta pe racoare…aud motor de reactaoreJ Intradevar la ora 7:25-30 am fost trezit de primul jet care care urma sa aterizeze la CFU.
Trezirea a fost numai buna avand in vedere ca la ora 9 urma sa ne imbarcam pe un vaporas care ne va duce pe o insul Paxos. Spre
disperarea prietenei mele care incepea sa-mi repete ca iar exagerez cu avioanele…reusesc sa fac 2 poze
La ora 9:10 parasim portul si iar am norucul saprind trafic in jurul meu
De pe vapor am avut ocazia sa vad si KRK VOR. Practic toate avioanele care urmau sa aterizeze la CFU veneau inspre KRK VOR apoi luau
dreapta pe radial 259 iar apoi se aliniau pt VOR/DME app rwy35 venind astfel paralel cu tarmul estic al insulei
Pe la ora 7pm ajungem in portul din Korfu, pe deasupra capului trafic la greu
In a 3-a zi iar mergem intr-o excurise cu vaporasul si iarasi am ce fotografia…
[/url]
Pe cand eram la docarea in port…
Urmatoarea zi mergem pe ceva plaja mai retrasa; desi am ajuns acolo la ora 8am in jurul nostru bazaie un „ventilator”
In a 5-a zi shimbam vaporul cu o masina pe care am inchiriat-o. Destinatia: cel mai inalt varf din insula Korfu. Pe la ora 7pm ajungem
acolo. Peisajul este superb. Plimbandu-ma am ramas uitmit cand am vazut ca suntem aproape aliniati cu rwy 17 de pe CFU!!! Ba chiar mai
mult daca eram cu 200m mai jos pot zice ca eram perfect pe glide slope. Uitati-va la PAPI.
Urmatoare zi (a 6-a) am rezervat-o exclusiv pt Spotting. Imi iau grupul cu care am venit si mergem pe un dig in dreptul rwy35 de pe
CFU. Ajunsi pe la ora 1400 vedem o groaza de cetateni care fac spotting. Cam 70 %germaini 30%restu unguri. Dupa vreo 4 ore de pozat
merfem la un restaurant de pe faleza golfului. Acolo am avut vizibilitate si mai buna asupra golfului unde era aeroportu. Nu am avut
nici o problema cu securitatea. Nimeni nu a venit sa se ia de mine sau sa-mi faca observatie. Nu era nici un indicator care sa
interzica fotografiatul. Va las sa savurati pozele de mai jos.
[img]https://i.servimg.com/u/f31/12/31/81/11/5310.jpg[/img
Iata ca vine si ultima zi si este timpul sa plecam acasa. Zgomotul de trezire nu poate sa fie mai frumos decat cel al uni jet care
trece pe langa noi. Iau aparatul si ies la balcon:
Inainte sa ne suim in autocarul care ne va duce spre aeroport fac poze la greu cu tot ce trece pe deasupra capului. La aeroport am ajuns pe la 14:00 iar pana la ora de plecare am facut poze non-stop. Numai in terminal am bagat in jur de 100 poze. Am pozat absolut tot ce era pe apron. Si aici nu era nimeni care sa se ia de noi (cei care fotografiam). Nu era nici o camera de luat vederi si nici un semn care sa interizca fotografiatul.
Zborul a fost foarte placut. La app am fost umpic zdruncinat insa cred ca a fost din cauza pilotilor care au venit manual la aterizare; nu cred ca turbulentele au fost de vina.
Si iata-ne ajunsi dinnou pe BBU. Cand am iesit din autobuz am vrut sa fac o poza spre apron. Primele cuvinte in romana care le aud „nu ai voie sa pozezi!” iar un paranoic de la securitate se repede spre mine. In terminal pungi de plastic zaceau aruncate pe jos iar semnele de pe geamuri cu interzis fotografiatul ma deprimau si mai mult. Dupa ce am stat la o coada timp de 40 min ca sa ma vada vamesu la moaca, vad cum unu din ei fericit ca a scapat de ceilalti calatorui isi aprinde o tigara….asa…smechereste si incepe sa se dea in vorbe dulci cu colega lui care ii verifica pe ceilalti calatori. M-a indignat extraorinar de mult faptul ca exact lang el era un semn care interizcea fumatul, ba chiar mai mult era lipit pe toate geamurile alaturi de fotografiatul interzis. M-am dus la el si i-am artata semnul de fumatul-interzis la care el ma ia la misto si-mi face semn din mana sa ma car. Daca aveam aparatul la indemana ii bagam o poza si il reclamam. Deh, asta e romania in care traim.
Sper ca v-a placut trip-reportul meu si astept parerile voastre.