Salutare tuturor,
Pentru primul trip report pe care il scriu vreodata, am ales sa va povestesc si sa va arat fotografii din turul de forta facut anul asta in primavara impreuna cu niste prieteni. Am mers pentru 10 zile in Maroc la Fes, Marrakech si Casablanca, precum si multe zone interesante din apropierea acestora. Am dormit in desert cu beduinii, am mancat mancarea lor si am trait cea mai socanta trecere de la lux la foamete in acelasi oras. Destinatiile nu sunt noutati pentru acest forum dar voi incerca sa va arat locuri despre care nu s-a vorbit inca, precum si ponturi pentru cei care aleg sa mearga in zona. Despre toate va voi povesti aici, insistand asupra Marocului, pentru ca ne-am mai oprit si prin Milano si Madrid cate doua zile.
Va rog sa scuzati calitatea pozelor care nu se apropie deloc de cea cu care e obisnuit acest forum
Sunt facute insa cu telefonul...
Aventura incepe pe Baneasa pe 28 februarie 2011, ora 6:00 Am decolat pe la 7:30 si a urmat o serie de premiere pentru mine, primul zbor cu o aeronava Blue Air, un Boeing 737-5L9 (YR-BAG), deja cunoscut voua si primul zbor cu o femeie comandant. Zbor fara evenimente neplacute, din pacate am uitat numele doamnei care a reusit cea mai lina aterizare din cate am trait eu. Ajunsi la Bergamo, ne-am grabit spre locul de cazare. Prima data in Italia pentru mine, am fost placut impresionat de acest orasel. Am stat la o pensiune cocheta aproape de Città Alta. O zona exclusivista, mai exclusivista decat Dorobantiul din cate am inteles
Un prieten avea ceva relatii pe acolo. A doua zi la prima ora am luat trenul spre Milano, aproximativ o ora distanta. Peisaje triste, mai ales la intrarea in oras. Un oras parca prea industrializat cu monstri de metal si beton peste tot. Gara insa a salvat aceasta imagine, de departe cea mai frumoasa gara pe care am vazut-o. Domul deja cunoscut de toata lumea, impresionant. De sus ai parte de privelisti frumoase. Nu vreau sa insist prea mult cu poze si povesti de aici, pentru a nu risca sa repet lucruri spuse deja pe forum. Un singur eveniment neplacut in doua zile la Milano, cand am vizitat castelul Sforzesco, in parcul din spatele acestuia (foarte frumos de altfel) era instalat un balci ambulant. De acolo rasunau manele romanesti pana in curtea interioara a castelului
Erau "brazilieni" de-ai nostri care se injurau in romana si spargeau seminte. Pacat.
In seara aia am fost la meci pe San Siro, super stadion si o atmosfera fantastica, juca Milan cu Genoa.
Foarte multe de vazut si aici, am dormit 10 ore in doua zile. Apoi ne-am intalnit cu niste prieteni care au intregit gasca si am pus la punct planul pentru Maroc.
Ryanair la putere pe aeroportul Orio al Serio.
Ne-am imbarcat intr-un frumos Boeing 737-8AS(WL) al aceleiasi companii. Inmatriculare EI-DLF, primul zbor 28-01-2006. Zbor placut, vreme frumoasa, personal amabil. In tot acest timp, in afara de stat lipit de hublou, am studiat ofertele lor. O gama extrem de variata de produse(aveau pana si camere foto). Am vazut de asemenea si ca se poate zbura cu ei destul de ieftin spre nordul Europei si spre alte destinatii din Africa. Mi-a placut cu Ryanair... pana la aterizare cand inexplicabil pilotul a inceput sa bruscheze aeronava foarte tare. Manevre dubioase, care au continuat in timp ce ne apropiam de momentul aterizarii. Lumea incepuse sa se teama putin, eu incercam sa-mi calmez prietena insa ma tradau palmele care imi transpirasera tare. Omul a inclinat avionul mult spre stanga, pe finala. Zici ca pilota Zoltan Veres, doar ca nu a fost placut deloc. Am vazut pur si simplu aripa de pe partea mea cum se apropie prea mult de sol. Nu stiu exact care a fost cauza. Pe langa faptul ca vremea era superba, cand am iesit din avion am sesizat ca vantul nu batea absolut deloc.
In sfarsit am aterizat, bye bye skyeurope
Pamant african sub picioare, un aeroport micut si curat. Palmieri peste tot, iar intr-o parte o bancuta era umbrita de portocali.
Dupa ce am trecut de vama unde am predat formularul completat in avion si ni s-a stampilat pasaportul, a inceput lungul sir de negocieri cu marocanii(o sa va povestesc multe despre asta). Prima masina vazuta pe teritoiul Marocului... o Dacia Duster, in Romania inca nu vazusem una in realitate. Apoi ne-au asaltat taximetristii, toti cu acelasi tip de masina Mercedes 350, tip anii '80. Un ghid mi-a zis intr-o zi "if it looks like Mercedes come here to die... it's because that's true"
) Plin de astfel de masini, toate rupte la propriu si la figurat. Am negociat cu ei un pret bun pana in oras; ca sa va faceti o idee, initial cereau 150 de dirhami(cca 14 EUR) de masina pana in Medina cca 15 km, apoi au lasat la 100 dirhami/masina dar ne-au ingramadit 12 oameni in 2 masini.
Am ales sa dormim prima noapte intr-un Riad din Medina, orasul vechi, sa luam pulsul poporului
Interesant si aproape gratis, insa nu recomand celor slabi de inger. Destul de frig, noroc de aerul conditionat care a mers toata noaptea pe heat la maxim. Toaletele erau mizerabile iar perna mi-am invelit-o cu un tricou. A meritat insa pentru privelistea de dimineata, cand am luat micul dejun pe acoperis, zona care avea si rol de dining si pentru holul interior unde am stat la povesti cu ei jumatate de noapte.
Proprietarul era un tip de treaba, care ne-a spus la ce sa ne asteptam si care ne-a ajutat sa gasim un ghid care vorbea foarte bine engleza. Asta va recomand in cazul in care planuiti sa vizitati Medina din Fes, luati-va un ghid de acolo. Nu ai cum sa te descurci fara un ghid prin labirintul ala. Numai ca si ghidul cauta sa faca bani din orice, asa ca o sa va duca pe la toti prietenii care au tarabe pe acolo pentru suveniruri. Cu toate acestea merita. Nu va aruncati sa cumparati totul de la prima taraba si cel mai important NU OFERITI PRETUL CERUT. Negociati cu ei pentru ca asta isi doresc, chiar daca suna incredibil eu am negociat si la farmacie in Fes. Un alt episod interesant este cum am vrut sa-mi cumpar un fel de gogoasa cu cartofi, verdeata si ceapa, foarte buna de altfel. Am vazut cum un localnic a dat 5 dirhami la 2 metri de mine pe asa ceva, insa cand m-am apropiat si am cerut mi-a zis ca e 15 dirhami, pretul nefiind afisat de regula. Asadar atentie.
Pielaria e un loc ce trebuie vazut neaparat, se fac lucruri de calitate dar si kitsch-uri. Multe din lucrurile de calitate de aici pleaca direct in Italia sau Franta unde sunt branduite si vandute de zece ori mai scump. Aici oamenii lucreaza in conditii incredibil de grele. Cand iesi pe terasa de unde se vad baile, mirosul pur si simplu te da peste cap. Noi am stat cu menta in nas, altfel ti se face rau.
Mancarea lor m-a surprins intr-un mod placut, am incercat de toate din locurile care prezentau incredere. Seara am mancat intr-un restaurant care din exterior arata ca dupa bombardament insa intoriorul era foarte frumos. Asta e inca un lucru interesant despre ei, exterioarele sunt foarte modeste. Cultura lor, dupa cum ne-a explicat ghidul, nu le permite sa arate luxul chiar daca si-l permit.
Cel mai bun exemplu este Riadul Alkantara din Fes, din exterior doar ziduri neingrijite, in interior lux si bogatie(Riad Alkantara).
Alt exemplu este sfatul primit de la proprietarul riadului in care am dormit noi, care mi-a spus sa nu mananc pe strada cand mi-am luat o "gogoasa" din aia. Multi oameni nu-si permit sa cumpere una, asa ca ei nu mananca pe strada niciodata.
Mi-ar fi placut sa mai poposesc la Alkantara putin, insa nu am avut destul "timp"
) Continui povestea din Fes cu mai multe poze si promit sa revin cu o continuare... Casablanca si Marrakech precum si somnul in desert etc
va urma...
Acasa 
