Ajungem si in Alep.
Mai intai, cateva vorbe despre condusul in Siria, in caz ca bate pe cineva gandul sa inchirieze masina cand ajunge acolo.
Desi am inchiriat masina si in Iordania, experienta in Siria este complet diferita. Inainte sa merg, ma planul era sa iau trenul din Damasc catre Alep. Peste tot, pe forumurile vestice, se spune ca traficul e crunt. As fi fost tentat sa iau in calcul sfatul, insa problema era ca spre Palmyra nu poti ajunge cu trenul, doar cu masina. Poate cu autobuzul, insa timpul fiind scurt si avand nevoie de flexibilitate, masina era solutia ideala. Un mare plus ar fi ca am fost prin Istanbul de vreo 20 de ori, dintre care de vreo 12 ori cum masina, restul tren si avion. Deci aveam o idee la ce sa ma astept.
Daca in Iordania circulatia e ok, nimic de semnalat, in Siria e putin diferit. Adica pe autostrada pe banda de urgenta se mergea pe contrasens. Sensurile de autostrada erau despartite de o "zona verde", fara parapeti, asa ca nu era nici o problema sa vezi camioane care intorceau de pe un sens pe celalalt. Plus ca, obisnuit din Europa cu tirurile limitate la 90, am fost putin uimit cand am primit flashuri si claxoane cand mergeam pe banda II cu 120 de la un tir din anii 70
.
In orase situatia variaza. In Hama si Homs absolut ok, in Alep acceptabil (cam ca-n Istanbul), in Damasc destul de complicat. Adica nu credeam ca pot incapea la semafor 5-6 masini pe latimea unde eu apreciam ca intra 3. Evident ca nu erau marcaje de benzi. Practic la semafor stateam oglinda langa oglinda. Se pleca atunci cand mai erau 4-5 secunde de rosu, cand toata lumea care era in pole-position incerca sa preia locul I. Era totusi intelegere, nu apareau evenimente, toata lumea se intelegea cu toata lumea, dupa o ora de condus m-am adaptat fara probleme. Totusi am inteles ce-i speria pe vestici
.
Asadar, in Alep
Nu obisnuiesc sa prezint hotelurile in care am stat, insa cel din Alep e special. Hotel Baron, Aleppo. Un hotel istoric, cel mai vechi din Siria, poate cu cea mai mare incarcatura istorica. De la balconul lui Regele din dinastia Hashemita Faysal I al Iraq-ului a proclamat independenta Siriei in 1920 de la balconul hotelului, camera 215. In camera 203 Agatha Christie a scris Crima in Orient Express. Alti oaspeti de seama, mentionati in brosura hotelului: Lawrence al Arabiei a dormit in 202, Regele Suediei, Regele Emiratelor Arabe, Regele Egiptului, Kemal Ataturk, intemeietorul Turciei moderne, Theodore Roosevels si sotia, Yuri Gagarin. Noi am stat in camera 214, a lui Charles Lindberg, banuiesc ca pe un forum de pasionati n-are nevoie de prezentare. Cea a Agathei Christie sau a lui Lawrence al Arabiei erau cu paturi twin. Hotelul era detinut de o familie de armeni, evident crestini, Markadian.
Brosura ii mai mentioneaza, printre oaspetii de seama, si pe printul Bibescu si pe sotii Cantacuzino.
Barul hotelului, un obiectiv turistic in sine, atmosfera te purta in alte vremuri. Nota de plata neachitata a lui T.E. Lawrence era afisata sub geamul de la bar
.
Prin Alep. Mai intai, o zona a fierarilor. Mini-furnale, ciocane, nicovale, foale de suflat in foc. Ca-n evul mediu
.
Pe stradute
Freshuri de citrice. Delicioase si f. ieftine.
Ne indreptam spre citadela. Imaginile vorbesc singure.
Vedere din citadela.
La poalele citadelei, bazarul, care e o retea de stradute intinse pe kilometri intregi. Ca o diferenta notabila fata de "bazarurile" cu care suntem, probabil, toti obisnuiti din Istanbul, Antalya, Cairo sau alte zone turistice, bazarul din Alep nu e prea tourist-oriented. Adica clientii sunt majoritatea localnici, nu trage nimeni de tine sa intri in magazinul lui, nu ti se prezinta preturi umflate de 5 ori, atmosfera e cat se poate de originala, asa cum ar trebui sa fie.
De la domnu' am luat ceva mirodenii si nuci, migdale, fistic, etc.
Presedintele, Bashar Al-Assad, la loc de cinste peste tot.
Hotelul Baron seara
Ceva reclame din vremuri apuse, din holul hotelului
Reclama la Hotelul Baron
Calatorie confortabil Londra-Baghdad cu Orient Express pana la Istanbul si apoi Taurus Express
The Flying Dutchman - KLM. Fiction becomes fact.
Europcar Rent-a-Car
Restaurantul hotelului
Unde am mancat o cina delicioasa, udata de niste bere Efes. Poza era spre final
Scaun din 1915. Inca se tinea foarte bine. Se faceau altfel lucrurile pe-atunci...
A doua zi, trafic prin Alep. Plecam spre Damasc. Ca o observatie, multe taxiuri Dacia Nova, Solenza si Logan.
Domnii imi dadeau flashuri la 120/ora.
Niste oi/capre
Dupa traficul din Damasc, gasim un hotel pt cele cateva ore pana pleaca avionul si mergem sa vizitam moscheea Omeyyazilor.
Mai intai, prin bazar. Mult diferit (in rau ) de cel din Alep. Mult mai turistic.
Intr-un corp separat al moscheii, pastrat la loc de cinste, mormandul lui Saladin.
Moscheea. O bijuterie, cea mai frumoasa vizitata de mine.
Aici mormantul unde se tine capul Imamului Hussein, nepotul lui Mahomed, de f. mare insemnatate pentru musulmanii siiti.
Moscheea in sine are o istorie foarte interesanta. Templu al lui Hadad in vremea arameilor, apoi templu al lui Jupiter, apoi bazilica in care se tinea capul lui Ioan Botezatorul, construita pe timpul Imparatului Constantin. Dupa cucerirea Damascului de catre arabi in 634, au pastrat bazilica ca atare o perioada, avand in vedere ca Ioan Botezatorul este un profet f. important si pt musulmani, cunoscut ca Yahya. Si-au construit doar un zid la care sa se roage. Totusi, pe vremea califului Umayad Al-Walid, bazilica a fost incorporata in moscheea de azi. Azi, mormantul este loc de pelerinaj si pentru crestini si pentru musulmani, in 2001 Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat moscheea, fiind prima vizita a unui papa intr-o moschee.
Mormantul lui Ioan Botezatorul
Calendarul islamic, cu orele de rugaciune
Prin stradutele ce inconjoara moscheea si duc catre cartierul crestin
O biserica catolica, chiar langa moschee.
Statuia lui Saladin din fata bazarului
Dupa un somn scurt la hotelul overpriced pe care l-am gasit (70$ pt. cateva ore de somn), plecam spre aeroport.
Zborul, Malev MA253, Boeing 737-800
08 Martie, 04:05 - 06:30. Plecat-ajuns la timp. LF 90%.
Intai, aeroportul.
Un vecin
In zbor
Budapesta
Aici schimbam avionul
MA 850
07:40 - 08:05
DeHavilland DHC - 8 400 LF 80%
Gustarea
Deasupra Romaniei. Revenim la temperaturi mai scazute, dupa cele 25 de grade din Siria.
In concluzie, din perspectiva unuia care a vizitat cele 2 tari vecine, Iordania si Siria, va recomand Siria pentru spiritul autentic si lipsa de hoarde de turisti. O tara in care ai simt de aventura, in care simti ca descoperi, incarcata de istorie, in care nu vezi caravane de autocare pline de batranei vestici sau italieni galagiosi. Sirienii sunt niste oameni foarte de treaba si foarte saritori in a ajuta turistii. In Hama m-am plimbat o seara intreaga cu un profesor si nevasta-sa, care mi-au aratat principiul de functionare al morilor de apa, frumusetile orasului, cu care am mancat o shaorma pe malul apei, la mama ei, totul fara sa vrea nimic. Daca puteti sa mergeti, parerea mea e ca e mult peste ce puteti gasi in Europa, unde am vazut cam ce era de vazut (in afara de Nord, care ma fascineaza).
Sper ca v-a placut!
Acasa 
