105 ani de la zborul istoric al lui Traian Vuia - 18 martie (1906-2011)

Titlu: 18 martie 1906 – zi memorabila in aeronautica mondiala

Sursa: Asociatia "Aripi Romanesti"
Autor: Dan Antoniu
Data: 18.03.2006 / publicat 18.03.2011
Link: http://www.aripiromanesti.ro/index.php/noutati/stiri-aviatie/1161-18-martie-1906-zi-memorabila-in-aeronautica-mondiala.html

Citat :

"Eu nu lucrez pentru gloria
mea personala, eu lucrez
pentru gloria omenirii"

Traian Vuia

Poporul roman, prin fii sai, a avut o participare determinanta la nasterea si dezvoltarea aviatiei mondiale, fapt confirmat in mod elocvent de realizarile lui Traian Vuia, Henri Coanda, Aurel Vlaicu, Elie Carafoli si multi altii.

« Ce noroc ar avea omenirea daca ar exista multe natii care sa-i fi adus – fata de numarul de locuitori – atat cat i-a adus natia romana in ultimii 120 ani. Si daca ar fi sa ne gandim numai la domeniul aviatiei, realizarile ne confirma contributia noastra la implinirea celui mai indraznet vis al omului, zborul », scria Henri Coanda.

Pe meleagurile banatene, in satul Surducul Mic, din comuna Bujoru, s-a nascut la 17 august 1872, Traian Vuia, cel ce avea sa devina un geniu al aeronauticii mondiale.

Elev eminent, trecand examenul de bacalaureat la Liceul de stat din Lugoj, Vuia a dovedit o atractie deosebita pentru mecanica aplicata.
Studiile superioare le urmeaza la Budapesta, mai intai un an la Scoala politehnica, sectia mecanica si apoi Facultatea de drept.
Revenind in Banat, se consacra rezolvarii zborului cu motor la bord, concepand aeroplanul – automobil. Acesta urma sa permita decolarea, zborul propriu-zis si aterizarea, numai prin mijloace proprii de bord.

Lipsa materialului documentar, a mijloacelor financiare, a sprijinului autoritatilor locale au constituit grele piedici in activitatea lui Traian Vuia. Cu ajutorul material si moral al unui grup de intelectuali romani (membrii ai Societatii Romanilor din Lugoj) pleaca in Franta, sosind la Paris la 1 iulie 1902. Desfasurand o activitate sustinuta, prezinta la 16 februarie 1903, Academiei de Stiinte din Paris, memoriul intitulat « PROIECT DE AEROPLAN AUTOMOBIL ». Desi comisia speciala de aeronautica considera lucrarea prezentata ca o himera, Traian Vuia persevereaza, solicita Oficiului National al Proprietatii Industriale din Republica Franceza si i se elibereaza brevet de inventie la 17 august 1903. Brevet de inventie va obtine si la Londra, fiind inregistrat cu nr.11.181 din 18 mai 1904.

In toamna anului 1903, cu ajutorul material al Societatii romanilor din Lugoj, incepe construirea aparatului. Terminat in 1905, avionul « VUIA nr.1 » (originalul restaurat de Raymond Piccard se afla la « Muzeul aerului si spatiului » de la Le Bourget, iar un model la scara 1 : 1, se gaseste in Muzeul Militar Central din Bucuresti), este incercat la sol in luna februarie 1906.
Si daca « a concepe o masina de zburat nu este nimic, a o construi este ceva », atunci Ferber – un precursor al aviatiei – afirma : « totul insa e incercarea ei ».

Dupa incercarile lui la sol, facute in ziua de 5 februarie 1906, pe drumul care duce de la ferma Laporte la Montesson, in prezenta vicontelui si ducelui Decazes, a secretarului general al Aeroclubului francez – Georges Besancon si a domnilor Gaston Besancon, Gustave Hermitte, Hockenjos, A.de Masfrand – ultimul, publica in revista « L’Aerophile » fotografia aparatului si articolul « Aeroplanul pe roti al domnului Vuia » : « Aparatul lui Vuia, prezinta marele avantaj ca suprima diferitele artificii la care s-a recurs pana atunci pentru lansarea aeroplanelor: tractiunea automobila sau barca cu motor, lansarea pe sine sau pe pista inclinata, prin catapulte formidabile ce arunca in spatiul aerian aeroplanul impreuna cu experimentator, etc. Decolarea se va putea face oriunde, daca exista teren degajat si prin mijloace proprii de bord ale aparatului. Deci, pentru prima oara, datorita lui Vuia, se poate realiza complet si in adevarata marime naturala, combinarea automobilului cu aeroplanul, prin dispozitive mecanice foarte ingenioase, toate de conceptie originala ».

« Totul » a fost realizta la 18 martie 1906 de catre romanul Traian Vuia. Lui ii revine meritul de a fi conceput si construit, un avion cu care, in preajma fermei Laporte, din localitatea Montesson de langa Paris, a parcurs in zbor o distanta de 12m la o inaltime de aproape 1 m. Era pentru prima oara in lume, cand un aparat de zbor complet – avand toate partile componente principale proprii acestei categorii de aeronave, reusea sa se desprinda de sol cu mijloace proprii aflate la bord. Avionul a rulat la decolare si la aterizare pe roti echipate cu pneuri, ceea ce de asemeni a constituit premiera mondiala. Epocala realizare a fost mentionata in presa si literatura vremii, constituind de-a lungul timpului documente ce atesta prioritatea zburatorului roman.

Publicatia « L’Auto » din 18 martie 1906 : « La Montesson un aeroplan construit de Traian Vuia si actionat cu un motor cu anhidrida carbonica s-a ridicat de la pamant cu mijloacele sale proprii si a zburat 12m». « Cu acest aparat pe care mai tarziu l-a perfectionat, Vuia a efectuat la Montesson primele sale zboruri, inainte ca Santos-Dumont sa-si fi incercat aripile deasupra peluzei de la Bagatelle », scria A.Dumas (Paris 1909) in lucrarea sa « Ceux qui ont vole et leurs appareils ».

Si totusi, Traian Vuia nu a fost recunoscut in literatura de specialitate, deoarece la zboruri nu a asistat si comisia oficiala a Aeroclubului francez. Modestia si lipsa de fonduri banesti au facut ca prioritatea sa sa nu fie cunoscuta si acceptata de toata lumea, ignorarea ei aducand un mare prejudiciu tezaurului de realizari ale poporului roman. La implinirea a 50 de ani de la memorabilul zbor a lui Traian Vuia, a prilejuit o serie de manifestari in tara si peste hotare, care au contribuit la regasirea locului bine meritat in tot mai multe publicatii de specialitate. Cu acest prilej in publicatia « Flight » una dintre cele mai vechi si prestigioase reviste de aviatie, apare titlul : « Un modest experimentator ».

Zborul cu motor al lui Vuia : « succesul unui pionier putin cunoscut ». Bernard Orna, autorul articolului, mentioneaza : « …la 18 martie 1906, la Montesson langa Paris, un mic aeroplan a realizat un zbor de aproximativ 40 picioare dupa ce a decolat cu propriile sale mijloace de bord. Primul aparat mai greu decat aerul realizand acest zbor, dovedeste astfel convingerea pilotului Traian Vuia, un tanar roman, ale carui planuri capatasera forma inca din anul 1902. Micul aeroplan al lui Vuia a stabilit modelul pentru aeroplanele viitoare si a dovedit ca un aparat echipat cu roti poate decola direct si numai cu ajutorul motorului sau. Si daca, cu VUIA I se efectuasera zboruri la 24 iunie, 12 si 19 august, Santos – Dumont in timpul verii anului 1906 « facea inca incercari cu aeroplanul sau (14 bis – n.a.) folosind flotorul ».

Cu toate acestea « Vuia este necunoscut, pe cand Santos este celebru. Desi Vuia a zburat in public el n-a facut sa se controleze oficial nici una din tentativele sale si numele sau este astazi pe nedrept uitat ». (René Chambe – Histoire de l’aviation, Paris 1958).

Realizari remarcabile, dupa Vuia I bis si Vuia II, (ultimul zbor la 17 iulie 1907 – 70m) pot fi considerate :

* studii privind aerodinamica elicei portante incoronate prin realizarea practica a rotorului elicopterelor, inventia pe care o breveteaza la Paris si Londra;
* construirea celui de-al doilea elicopter in 1921, demonstrand teoretic si practic ca aripa rotitoare poate asigura simultan sustentatia si propulsia ;
* studiul termodinamic al motorului cu abur, realizand o inventie pretentioasa cunoscuta sub denumirea « Generatorul Vuia » al carui principiu de functionare se aplica in prezent in centrale termoenergetice din tara si strainatate.

Totodata, savantul Vuia, a desfasurat si o activitate politica importanta, facand parte in timpul primului razboi mondial din Comitetul National al Romanilor din Transilvania (Paris – 30 aprilie 1918), iar in timpul celei de a doua conflagratii mondiale a fost presedintele Frontului national roman din Franta al luptatorilor antifascisti.

Ca o recunostinta a poporului roman, a omagiului sau pentru realizarile deosebite ale lui Traian Vuia, in anul 1936 primeste din partea Statuliu roman o renta viagera, intrerupta la declansarea celei de a doua conflagratii mondiale, a fost ales membru al Academiei Romane, titlu acordat post-mortem.

In anul 1972, la centenarul nasterii, la initiativa UNESCO, Traian Vuia a fost comemorat de intrega opinie stiintifica mondiala.

Pentru atestarea zborului lui Traian Vuia, din 18 martie 1906, si a importantei lui, sub auspiciile Aeroclubului Frantei, a fost montata in mai 1979 o placa comemorativa la Montesson ; in anul 2001 o piata din Montesson a primit numele lui Traian Vuia iar primariei din acelasi oras i s-a donat un bust.

Acum, la 100 de ani, cand manifestarile Centenarul Traian Vuia au fost incluse in calendarul UNESCO, la 18 martie 2006, la Montesson au avut loc ample manifestari evocatoare si expozitionale.

« Trebuie sa recunoastem ca el (Traian Vuia) a fost un adevarat slujitor al Marii Cauze. Sa-i pastram un mic colt in istorie, pe care l-a cucerit cu vrednicie si-l merita cu prisosinta ». (L’Aérophile – iunie 1907).

Titlu: Documente inedite despre Traian Vuia

Sursa: Asociatia Romana pentru Propaganda si Istoria Aviatiei - Craiova (ARPIA filiala Craiova)
Data: 18.03.2011
Autor: ***
Link: http://www.aripiromanesti.ro/index.php/noutati/stiri-aviatie/1162-documente-inedite-despre-traian-vuia.html

Citat :

Sărbătorirea Centenarului Traian Vuia la 2006, a generat un efort suplimentar al cercetătorilor privind descoperirea a noi documente în legătură cu viaţa şi creaţia celui care, la 18 martie 1906 reuşea să zboare cu un aparat mai greu decât aerul prin propriile mijloace de bord. Au fost puse în valoare fonduri importante ce aparţin Academiei Române, au fost descoperite scrisori ce aparţinuseră lui Traian Vuia, au fost cercetate arhive din Franţa.

Au rezultat o serie de lucrări în rândul cărora, importantă este cea care are ca autori pe ing. Ioan Buiu, comandor Paul Sandachi, Dan Hadârcă, Dan Antoniu – Traian Vuia şi epoca sa, Editura Vivaldi, Bucureşti, 2006.

În cei cinci ani ce au trecut de la evenimentul istoric şi cel editorial cercetările au continuat cu rezultate pozitive. Astăzi, la aniversarea a 105 ani de la primul zbor al lui Traian Vuia, putem aduce noi dovezi privind prioritatea sa tehnică.
Astfel, The Aero Manual - A manual of mechaniccaly proppeled human flight, covering the history of the work of early investigators and of the pioneer work of the last century recent successes, and the reasons therefor, are dealt with, together with full constructive details concerning airships, aeroplanes, gliders, Etc., Prima ediţie, editat la 1909, la Londra, Temple Press LTD. 7, 9, 11, 13&15 Rosebery Avenue, E.C. prezintă la p. (68) următoarele date despe Vuia: In 1906 Vuia had left the ground on a monoplane for a distance of five or six yards, lengthened a year later to a flight of 60 yards. În Limba Română se traduce: La 1906 Traian Vuia s-a desprins de la sol cu un monoplan pe o distanţă de (aproximativ- n.a.) cinci sau şase metri, prelungit un an mai târziu la un zbor de 60 de metri.

În acelaşi an, Victor Lougheed, membru al Societăţii Aeronautice din SUA, membru fondator al Societăţii Inginerilor de Automobile, secretar al Asociaţiei Aeronautice Americane, inginer consultant al AeroClubului din Illinois, editor la Motor, publica la The Reilly and Britton Co. Din Chicago, cunoscuta lucrare, Vehicles of The Air - Popular Exposition of Modern Aeronautics With Working Drawings. În capitolul Maşini mai grele decât aerul (Heavier than-Air machines), la pagina 157 aflăm următoarea informaţie despre Traian Vuia: ...and Vuia, who in 1906 designed one of the earliest of the really modern monoplanes, and accomplished a few very short flights towards the end of this year and during 1907. În Limba română: ... şi Vuia care a proiectat la 1906 unul din primele monoplane într-adevăr moderne şi a realizat câteva zboruri foarte scurte spre sfârşitul acestui an şi la 1907.

Cu un an in urma, la biblioteca Muzeului Aviaţiei s-a descoperit, într-un fond de cărţi ce a aparţinut cunoscutului cercetător şi inventator român Ion Stroescu, o lucrare* scrisă şi publicată la 1912 de francezul R, Desmons, inginer-consultant, fost secretar al Societăţii Franceze de Navigaţi Aeriană. În capitolul Histoire de l’Aeronautique, la pagina 27 aflăm următorul text: En 1906 plusieurs inventeurs mirent au jour de nouveaux appareils, tous intéressants, mais que la chance ne favorisa pas tous également. Vuia construit un monoplan à ailes repliables et à moteur à anhydride carbonique: il effectue quelques vols d’une vingtaine de mètres. Blériot experiménte sans succés sur le lac d’Enghien son appareil à cellule elliptique, il obtien le même résultat négatif avec un appareil à cellule rectangulaire qu’il expérimente à Bagatelle au moment où, sur ce même champ d’expérience, Santos-Dumont sur son appareil XIV bis réussit la première envolée officiellement constatée en Europe, en quittant le sol sur 220 mètres (12 novembre). (În Limba Română) : La 1906 numeroşi inventatori au dat la lumină aparate de zbor noi, toate interesante, dar şansa nu le surâde în egală măsură tuturora. Vuia a construit un monoplan cu aripi repliabile şi motor cu anhidridă carbonică : el a efectuat câteva zboruri de douăzeci de metri. Bleriot experimentează fără succes pe lacul Enghien aparatul său cu celula (fuzelajul - n.a.) eliptică, acelaşi rezultat negativ cu celula cu seciune dreptunchiulară în experimentul de la Bagatelle, când pe același teren de experienţe (aeronautice - n.a.), Santos-Dumont cu aparatul său XIV bis reuşea prima desprindere omologată oficial în Europa, părăsind solul pe o distanţă de 220m (12 noiembrie). Sunt de remarcat câteva aspecte legate de acest text.
În primul rând, autorul spre deosebire de Charles Dolffus sau Edmond Petit, reputaţi istorici francezi, acordă întâietate zborurilor lui Traian Vuia faţă de cele ale lui Santos Dumont. Autorul foloseşte pentru Traian Vuia termenul de vols ce se traduce prin zboruri. Autorul foloseşte pentru Santos Dumont termenul de envolée care înseamnă decolare. Contemporan celor doi, autorul pare să aibă o anumită consideraţie faţă de Traian Vuia fără a rezulta din alte surse, că între cei doi ar fi existat anumite legături, că s-ar fi cunoscut. Aceste consideraţii, dacă au existat, nu pot fi generate decât de respectul de care se bucura Traian Vuia în rândul constructorilor de avioane din epocă.

A fost identificată o lucrare într-un fond particular (proprietar, doamna arh. Maria Popescu-Greaca) o lucrare publicată la Paris la 1909: Comte Henry de La Vaulx, Laureat de l’Academie Française et de l’Academie des Sciences, Le Triomphe de la Navigation Aerienne, Aeroplanes-Dirigeables-Spheriques, Paris, Librairie Illustrée Jules Tallandier. Editeur, 75, Rue Dareau, 75, 1909. La pagina 291, celebrul personaj din lumea aeronautică a începutului de secol XX face următoarea apreciere cu privire la Traian Vuia şi creaţia sa: El l-a adus - scrie contele de La Vaulx - contribuţia sa la progres şi de fapt, în pofida modestiei zborurilor sale, aparatul său a fost primul monoplan construit care s-a desprins de sol cu propriile sale mijloace prin experienţe publice. Acest fapt este suficient pentru a ne aminti de el.

Aducem în actualitate o lucrare apărută în Regatul României la 1912 şi care, face o scurtă referire la Traian Vuia. Este vorba de Zborul Natural şi Zborul Mecanic, Aeroplanele** a inginerului Constantin N. Gheorghiu, directorul tehnic al Aerodromului de la Chitila. Lucrarea a apărut la Tip. şi Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, strada Academiei 30. La pagina 182 (capitolul Aviaţia în România) aflăm următoarele rânduri: Dintre aceştia Vuia a fost singurul care încă din 1906 a putut proba, înainte chiar de Santos Dumont, posibilitatea zborului mecanic. Este extrem de interesant intuiţia inginerului român cu privire la o viitoare dispută între partizanii lui Traian Vuia şi cei ai lui Santos Dumont în legătură cu prioritatea primului zbor din lume cu un avion, cu mijloace proprii de bord.

Realizând un salt în timp, vom face referire la o lucrare recentă: Aeronautical Research in Germany - from Lilienthal until Today (ediţia în Limba Germană apărută sub titlul Luftfahrtforschung in Germany la Bernard& Graefe Verlag, Bonn, Germany, 2001), lucrare ce are ca autori profesorul dr. Ernst Heinrich Hirschel, Horst Prem şi profesorul Gero Madelung (Springer - Verlag Berlin Heidelberg New York). În partea a 2-a, The Political, Institutional and Industrial Environment of German Aeronautical Research, capitolul Powered Flight, la pagina 28 se afirmă: After the first flights of the Wright Brothers, the idea of powered flight again gained momentum in Europa. The fame of having performed the first powered flight in Europa is claimedby three personalities: Traian Vuia, who performed on March 18, 1906 a first jump of 12 m (39 ft) at a height of 1m (3,28 ft) with an air-plane of his own design, whose wings were modeled after the Lilienthal - gliders, Jacob Cristian Ellehammer form Danmark has performed a jump of 40m (131ft) on September 12, 1906. But the first real flight was accomplisched by the Brasilian Alberto Santos-Dumont (1873-1932), who made his first jumps in Paris in early September 1906 with a flight vehicle that had the from of a box-kite and an Antoinette engine on the Frenchman Lavasseur. (În Limba Română): După primele zboruri ale fraţilor Wright, ideea zborului cu propulsie câştigă din nou avânt în Europa. Faima de a fi executat primele zboruri propulsate în Europa este împărţită de trei personalităţi: Traian Vuia care a executat la 18 martie 1906 un salt de 12m (39ft) la o înălţime de 1 m (3,28ft), cu un aeroplan de concepţie proprie, ale cărui aripi au fost modelate după planoarele lui Lilienthal, Jacob Cristian Ellehammer din Danemarca, a executat un salt de 40m (131ft) la 12 septembrie 1906. Dar primul zbor adevărat a fost realizat de brazilianul Alberto Santos-Dumont (1873-1932), care a făcut primele sale salturi la Paris la începutul lunii septembrie 1906 cu un aparat de zbor ce avea forma de cutie-zmeu şi un motor Antoinette al francezului Lavasseur.

Evident, cercetările în jurul creaţiei lui Traian Vuia sau a vieţii sale, atât de enigmatică, nu se vor opri; cu certitudine, alte şi alte dovezi în legătură cu acest pionier al aeronauticii mondiale vor fi date la iveală. Indicat ar fi ca, rezultatele cercetărilor să-şi afle forme reale de comunicare, să ajungă la cei interesaţi, să constituie o bancă de date accesibilă.








*Titlul complet al lucrării: Cours Élémentaire D’Aéronautique exposé au Lycée Condorcet à L’Association Philothechnique et à L’Association Polymathique par R. Desmos, Paris, Imprimerie Levé, 17, Rue Cassette, 17 – 1912.
**Un exemplar din această lucrare rară se află în fondul bibliotecii Muzeului Aviaţiei