Niste treburi cu F-35, in principal una: USAF nu va inlocui A-10C cu F-35B!

Titlu:Niste treburi cu F-35, in principal una: USAF nu va inlocui A-10C cu F-35B!
Sursa: www.resboiu.ro
Autor:***
Data: 19.05.2012

Citat :

Acuma să vedeţi dureri de dinţi…

Forţele Aeriene ale SUA au ajuns la concluzia că noile STOVL-uri F-35B făcute de Lockheed Martin nu pot genera suficiente ieşiri pentru a îndeplini cerinţele. Astfel, bătrânele Fairchild Republic A-10 Warthog pentru misiuni de tip C.A.S. nu vor fi înlocuite în serviciul operativ.

Ha!

Între timp, USAD şi US Navy speră că se va ajunge la o integrare mult mai strânsă a forţelor lor ca şi parte a conceptului proaspăt scos de către DoD: new AirSea battle.

“The F-35B is well-suited to support of the Marine Air Ground Taskforce (MAGTF) in very austere locations,”

“But the reality is, is that scenario is not a high sortie generation scenario.”

“What we think is needed is high sortie generation in order to provide persistence over the target and to engage the variety of targets that may exist,” he says. “Not in a confined battlespace, but more on a theatre basis.”

- a declarat USAF Cief of Staff Gen. Norton Schwartz, vorbind în cadrul unui eveniment găzduit de Brookings Institution din Washington, D.C.

Aşadar, USAF şi US Navy au nevoie de o rată mai mare de ieşiri decât poate să asigure F-35B!

Tot Schwartz mai spune că F-35B este un avion interesant, dar deşi cândva USAF considerase această variantă ca bună să înlocuiască A-10-le, datorită constrângerilor bugetare dar şi nevoii de un aparat care să genereze mai multe ieşiri, USAF nu va cumpăra aşa ceva.

Dar, Lt. Gen. (ret.) George Trautman, fost adjunct al aviaţiei US Marine Corps, comentează afirmaţia lui Scwartz:

“The F35B has highest sortie generation rate among the three JSF [Joint Strike Fighter] variants,”

“There may be other reasons the air force doesn’t want the B, but sortie rate isn’t a factor.”

De fapt, conceptul de operaţiuni al USMC depinde tocmai de această variantă STOVL care poate genera mai multe ieşiri şi mai rapid decât celelalte modele ale JSF-ului, completează şi Lt. Gen. Emerson Gardner, fost aviator naval.

În KPP-ul (Key Performance Parameters) pentru F-35 sunt solicitate maxim patru ieşiri pe zi, iar modelele A şi C pot efectua cel mult trei.

“So far in SDD [System Development and Demonstration], all three variants are on track to exceed their KPPs at the completion of SDD,”

“The B looks to come in at about six sorties per day, the A at about 3.5 and the C at close to four.”

- a mai spus Gardner.

Deci, USAF nu va da banii pe F-35B. Air Force va avea în dotarea numai varianta cu decolare convenţională a JSF, F-35A.

Legat de faptul că F-35 nu se află în pericol de a fi înlocuit de UCAV-uri (Unmanned Combat Aerial Vehicle) în viitorul apropiat, Schwartz a comentat:

“The reality is, is that at least in the current (generation), a remotely piloted aircraft cannot survive in contested airspace”, iar avioanele stealth dintr-a cincea generaţie, la care se adaugă Northrop Grumman B-2 şi viitorul USAF Long Range Strike Bomber (LRS-B) sunt capabilităţi critice pentru ca SUA să poată efectua în medii A2/AD (Anti-Acces/Area-Denial).

Acele tipuri de avioane „ne vor permite sa operam in spatiu aerian contestat si sa ne impunem accesul,” spune Schwartz, „lucru care este o lege fundamentala a luptei aer-mare”.

Conceptul de lupta AirSea al Departamentului Apararii, desi inca integreaza USMC si US Army, este in primul rand al USN si USAF. La nivelul sau cel mai de baza, acest concept cere integrarea perfecta (sau fara interuperi) a forțelor USN si USF, astfel incat avioanele, nave, submarinele si elementele spatiale sa conlucreze, spune seful operationul navale – Amiral Jonathan Greenert.
„Link-urile noastre trebuie sa fie similare”, spune Greenert, „sau minim compatibile”.
Pana la urma, daca totul merge conform viziunii USAF si USN, un Boeing E-3 Sentry al USAF sau un Northrop Grumman E-2D Hawkeye al USN ar putea imparti simultan o imagine de ansamblu comuna, perfecta cu un crucisator AEGIS sau un F-22 ori F/A-18.
Cele doua servicii armate lucreaza deja la o noua generații de data-link-uri pentru a putea pune in comun toate aceste informatii, zice Schwartz. Dar pentru platformele mostenite din trecut vor trebuie sa existe „gateway-uri” (porti de acces digitale), precum Battlefield Airborne Communications Node (BACN – Nod de comunicatii aerian in camp de lupta).
Exista insa pericolul unei supraincarcari informationale. La nivel superior de conducere, comandantii de componenete aeriene sau maritime comune ar putea sa nu aiba nevoie de toata acea informatie detaliata. Exista, deja, prea multa informatie externa in surplus, conform lui Greenert. In viitor, toata acea informatie va trebui filtrata cum se cuvine.
„Nu vreau să (știu) tot ceea ce comandantul componentei aeriene stie,” spune acesta. „Suntem deja aproape suprasaturati de acea perspectiva pe care vrem s-o avem in comun… punctele de contact comune sunt inter-domeniu (sau interdisciplinare).”