M-am laudat de multe ori ca Brasov este orasul meu natal, un oras pe care l-am parasit acum 30 de ani pentru a merge la locul de munca desemnat de guvernul de atunci. Dar ori de cate ori am ocazia ma laud cu obarsia mea si laud orasul meu. Acum este un astfel de prilej de a arata lumii cat de frumos este Brasovul, chiar si vazut de la 1200 m.
Am avut marea sansa de a face un tur aerian al Brasovului cu avionul ICS Amigo al prietenului nostru, forumistul Calin Manea “Amigo”. Am decolat de pe aerodromul Sanpetru, punand cap compas catre platforma pe care eu o cunosc sub denumirea “Tractorul”. Stiu ca asta cu tractoarele suna a nostalgie, dar ce sa zica cei mai batrani decat mine, pentru care locul ramane in memorie cu numele “I. A. R.”?
Colegii nostri brasoveni stiu mult mai bine decat mine ce se mai executa pe platforma, eu doar stiu ca s-a furat ce se putea fura.
Am survolat Triajul, un cartier care, nu stiu de ce, mise parea foarte “exotic” acum o mie de ani cand mergeam sa-l vizitez cu trolibusul 1.
Nu-mi inchipuiam ca Tampa si Dealul Melcilor nu sunt aliniate perfect.
Racadaul, sau, cum i se zice acum, Valea! Cetatii. Odata acolo se faceau curse de motocros, la care eram nelipsit inca de la varsta tinutului in brate. Am poze de atunci! Acum este o faimoasa cantina pentru ursii tomberonisti.
Muntii care pazesc orasul
De cateva saptamani am aflat ca la “Gemenii” (bine ca Ben Laden nu a apucat sa afle de ei!) s-a amenajat un sens giratoriu dublu. L-am strabatut cu covrigul in brate, acum il vedem si de la inaltime. Nu e asa inspaimantator
A doua mare platforma survolata, “Steagu Rosu”. Habar n-am daca mai apare vreodata vreun camion nou la iesirea din uzine in zilele noastre. Stiu ca si-au vandut palatul administrativ, adica cladirea prin care se faceau cunoscuti. La fel si clubul.
Viram catre Racadau, si aflu vestea care ma face sa ma infior: o sa survolam Tampa. Nu stiu de ce, inca de cand s-a inventat telecabina de pe dealul simbol al Brasovului (cu care am urcat chiar din a doua zi de functionare), mi s-a facut frica de inaltimea Tampei. Iar acum urma sa trec si mai sus?!
Se pare ca da! Gulp!
Cred ca daca eram la 12000 m nici n-o bagam in seama. Cum, chiar asa de mica e?
O noua perspectiva, aceea a vechiului oras, se dezvaluie imediat. Iata Scheiul natal al mamei mele, cu biserica Sfantul Nicolae si cimitirul unde se afla ea si taticu acum
Centrul vechi si partea de sud a orasului
La cat e de intins orasul asta, intr-o imagine pot vedea si casa in care am crescut, si cea in care scriu mesajul de fata, aflate la peste cinci km una de alta
Sud-estul, cu repere importante Academia Militara de Aviatie si stadionul “Silviu Ploesteanu”. Hai Steagu!
Suntem deasupra Warthe, dar vedem Bartolomeul
In zare, Stupini, unde culegeam cartofi pe vremea cand eram elev mesotist.
O privire spre est
Colina Universitatii. Cand eram tanar ma jucam pe dealul ala care se chema atunci “Tigan Dom” sau Dealul Tiganilor. Era un deal cu multe stradute in panta, numai bune pentru sanius; in vremea aia nu erau masini acolo.
In prelungirea starzii Karl Marx. Pardon, Maniu. Aaa, care-i diferenta? E aceeasi strada, numai ca pe K M ma plimbam cand eram tanar, pe Maniu nu prea mai stiu ce exista.
In strada Stadionului se termina Mihai Viteazu, Avram Iancu, de Mijloc. Se vad Centrul Militar si Liceul Economic.
Drumul spre cartierul Tractorul. Ma intreb cum se va numi daca tractoare nu mai sunt
Mihai Viteazu, bd Grivitei si 13 Decembrie. Daca poza ar fi mai mare s-ar putea distinge si gradinita la care am mers, nu departe de vestita (pe atunci) Casa a Betivului numita “Ghimbasel”
La bordul de fuga, Cetatuia, sau restaurantul “Cetate”.
Ce frumos! Peisajul pe care il vedeam in fiecare dimineata cand ma trezeam.
Asta e noul (de pe vremea tovarasului) Centru Civic. Mai nou, a disparut toata uzina Hidromecanica, am auzit ca se va construi un megamarket in gaura aia.
Portret de pilot
Prima data cand vad vestitul patinoar al Brasovului. Oare de ce l-or fi pus cas?
Bulevardul Saturn, pe unde bicicleta mea Pegas ¾ era mai rapida decat autobuzul 11. Bicileta mai exista, in pod la Rosiori, 11-le s-a desfiintat.
Maidan in loc de Tractoru?
Una dintre marile realizari ale primarului de Brasov: sensul giratoriu de la intersectia Aurel Vlaicu cu Grivita
Centrul vechi din alta perspectiva
O imagine a actualei industrii brasovene: pata alba de la Hidromecanica
Intersectia strazii Toamnei cu calea Bucurestiului
Si pata alba de la Rafinarie. Sa zci ca americanii s-au chinuit o vara intreaga cu sute de bombardiere si nu au reusit s-o nimiceasca ....
CET, ultimul reper.
Am muncit mult chinuindu-ma sa aleg poze, am tras vreo 500 de cadre, si parca nu sunt doua la fel, desi bietul Canon a tras la foc automat. Chinul cel mare a fost s alas de-o parte o multime de imagini, pentru ca toate ar fi meritat sa fie vazute, chiar daca nu sunt cine stie ce mare realizare tehnica sau artistica. Brasovul, mai spun o data, este un oras care merita sa fie vazut din toate perspectivele si sa fie cunoscut. Inca o data ii multumesc lui Calin pentru raid, acum imi aduc aminte cum am facut o excursie asemanatoare cand eram in clasa I (cu autobuzul, desigur, si cu tovarasa invatatoare), iata, la o distanta de 46 de ani un tur al orasului meu.
Am incercat sa gasesc pe net un cantec pe care l-am invatat si cantat atunci: “Brasovul meu iubit”, de Mauriciu Vescan. Compozitorul este considerat, vad, un cantaret al regimului de atunci (cine nu era in anii ’60?), dar melodia aia nu e de gasit. Pacat. Mi-am permis, totusi, sa folosesc primul vers ca titlu al fotoreportajului, sper sa nu-mi cera drepturi de autor.
Acasa 
