In data de 5 august m-am despartit de mandra noastra tara pentru o perioada mai indelungata. Am decis sa incep o « aventura » si sa incerc viata americana pentru un an de zile. Prin urmare am ales sa studiez clasa a11a in Statele Unite si iata-ma aici. Am fost plasat in statul Indiana, orasul South Bend, la vreo 2 ore de Chicago. Dupa mai bine de doua luni de trait pe aceste meleaguri pot sa spun ca nu regret nici o secunda ca am decis sa vin aici deoarece e o experienta care probabil nu o voi uita vreodata insa evident nu totul e perfect. Sunt extrem de incantat de scoala, unde ma duc cu placere in fiecare zi si ma intristez cand realizez ce sistem educational avem…care ar fi asa usor de reabilitat. In orice caz, si sistemul lor are unele « defecte » insa e de departe mai bine organizat decat al nostru. Per total totul e ok dar nu stiu daca as putea trai aici mai mult de un an. Pana acum am vizitat doar Chicago care mi-a placut enorm, eu fiind un fan al metropolelor. Ceea ce imi displace e faptul ca sunt mai putin inconjurat de istorie decat acasa…iar totul e cam de « carton »…prin urmare prefer stilul de viata european, poate si din obisnuinta.
Si acum despre zboruri. Prea multe nu pot sa spun…si din pacate nici poze nu am facut cate mi-as fi dorit, probabil din cauza emotiilor…oboselii ingrozitoare acumulate inainte de plecare etc. Am reusit insa sa fac niste capturi decente. Ruta a fost Timisoara-Munchen-Chicago-South Bend. Locurile in zborul MUC-ORD si ORD-SBN leam rezervat dupa ce am cumparat biletul si am fost extrem de multumit de locul pe care l-am avut in zborul MUC-ORD deoarece am avut vizibilitate foarte buna (partea proasta e ca nu am mai putut alege mancarea fiind in partea din spate, dar a fost ceva nesemnificativ). Singura companie cu care am mai zburat long-haul a fost Emirates si pot sa spun ca este net superioara serviciilor Lufthansei. Nu pot sa zic ca a fost ceva sa imi displaca insa Emirates pune clar mai mult accent pe detaliile serviciilor. La capitolul amabilitate nu am ce comenta. Pot spune ca A340ule ma surprins placut iar confortul la bord a fost decent. Entertainmentul si cateringul insa nu sunt cele mai excelente…Per total zborurile au fost ok…nu m-am putut bucura prea mult de ele insa, fiind total bulversat. Imi pare rau ca nu am facut poze in Chicago in timp ce asteptam pentru ultimul zbor, dar am fost prea epuizat si nu prea eram in stare sa mai tin camera in mana dupa 24 de ore de nesomn plus alte zeci in zilele inainte de plecare.
TSR-MUC LH 3505
Aeronava CRJ-200 (pe bilet aparea CRJ-700…)
Loc 12F
Load factor: 100%
sper sa o gasesc reabilitata cand ma intorc
platforma TSR, se poate observa aeronava inchiriata de Carpatair de la Iberia
aterizare MUC
Embraerul celor de la Augsburg Airways
D-ACLW – aeronava cu care am zburat anul trecut in decembrie
MUC-ORD LH 434
Aeronava A340-600 D-AIHT (delivery date 30/04/2008)
Loc 57A
Load factor : 100% economy & business
spre LAX
Spre Tokyo
T1 (se vede si Taromul undeva in departare)
MUC vazut de sus
deasupra Groenlandei
varietate mica dar macar au impementat sistemul de personal TV
cabina
downtown Chicago
o bucatica din pista
aterizare pe pamant american…
O'Hare International Airport
Hotelul Hilton in perspectiva
terminalul international
ultimul zbor
UA 7164 ORD-SBN
Aeronava CRJ-200
Loc 5F
Load factor : 50%
a fost cel mai scurt zbor din viata mea, in jur de 15 minute in total
infinit de lumini…
Downtownul pe timp de noapte
cateva imagini din Chicago, un oras perfect pentru amatorii de zgarie-nori (ma numar printre ei)
panorama
downtown Chicago
Sears Tower (actualmente Willis Tower), cea mai inalta cladire din SUA (527 m, cam departe de inaltimea lui Burj Dubai de 818 m)
privelistea de la unul din ultimele etaje
gara din Chicago
Balcoane suspendate
senzatii…cam pline de fiori
Parc aproape de malul lacului Michigan
Cam acesta a fost drumul spre meleagurile americane. Revin la anu’ cu intoarcerea dar pana atunci mai am de postat vreo 4 trip-reporturi de dinainte de plecare pe care am sa incerc sa le contopesc cumva.